Blogul Jurnalistei cu vertebra sanatoasa

Inc-o vorba sa-ti mai spun…

martie 31, 2008 · 1 comentariu

Din cand in cand ajung sa critic pe acest blog cateva din perlele sau exagerarile intalnite in presa din Romania. Astazi m-am gandit sa aduc in lumina reflectoarelor trei dintre ele si voi incepe cu nebunia summit-ului care se pare ca nu ar fi atat de grava pe cat doreste o parte a presei sa fie.

Imi amintesc ca una dintre temele seminariilor de comunicare si jurnalism din facultate era tendinta presei de a da mai multa importanta unui eveniment decat aceea pe care o are, cu alte cuvinte a exagera. Acest lucru era de fapt una dintre armele folosite in strategiile manipularii, in traducere libera insemnand “a face din tantar armasar”. Ei bine, in cadrul evenimentului care poarta numele de SUMMIT NATO si se desfasoara in Romania, presa exagereaza provocand chiar panica in randul populatiei. Si uite aici ne lovim din nou de o tema mult discutata in cadrul seminariilor de jurnalism din facultate, adica modul in care prezentam stirile fara a produce panica oamenilor. Un lucru pe care jurnalismul de azi nu il mai respecta ci il foloseste la turatie maxima parand ca il adora.

Panica inseamna fabulos, inseamna rating si sa o ia dracu’ de stire daca e sau nu adevarata, daca e sau nu atat de importanta pentru ca atat timp cat produce panica si framantari in sufletele bietilor romani si asa stresati de apometre, calorimetre, manometre, contoare si tot ce intra in aceasta categorie, e aur curat! Nu ne pasa daca fac infarct cei ce sufera cu “pitpalacul”, nu ne pasa daca le ies ochii de frica bolnavilor de Basedow si nu ne pasa daca babele au febra musculara la mana dreapta de cate cruci isi fac, noi bagam stirea cu SUMMIT-ul dar o si repetam pana da nebuneala in populatia Romaniei. O dam cu “traficul de calvar care va fi”, cu SRI-ul care o sa monitorizeze comunicatiile si tot ce misca, cu amaratii care ies pe balcoane, constituind potentiale tinte pentru mascatii care asigura securitatea lui Bush si Putin si iar cu traficul care va fi blocat si Bucurestiul sufocat, cu controalele, cu grupurile de anarhisti care au pus ei pe nu stiu cate site-uri indemnuri la proteste si la atentate etc etc. Rezultatul acestor hartuiri din materialele de presa nu este decat un “hiperstress”, o stare de tensiune si de nervozitate pe care o detectam peste tot in societate, atat la locul de munca cat si in familie.

Lasand summit-ul deoparte si aruncandu-ne ochii putin peste presa locala ajungem sa citim undeva printr-un ziar, care de altfel pretinde ca este “cel mai bun”(asta e dupa modelul firmelor de detergent, toate producandu-l pe “cel mai bun”), ca “Soldatul ucis s-a intors acasa”. Cand avem afirmatia asta pe undeva prin textul articolului mai merge sa zicem, dar cand o avem drept in titlu, nu se poate sa nu ne starneasca rasul in pofida mesajului pe care il poarta. Stau si ma gandesc cum oare poate cineva care tocmai este ucis sa se intoarca acasa?! Imi si imaginez o secventa dintr-un film cu zombi, in care un oarecare a avut parte de o vraja voodoo si “proaspat” sculat din morti incepe a devora pe cei vii, intorcandu-se acasa pentru a-i devora si pe membri familiei. Sau, lasandu-mi imaginatia sa zboare si mai sus de nivelul asta, ma trezesc spectatoarea unei secvente din “I know what you did last summer”. In fine, traiasca redactorii sefi sau intreaga echipa redactionala a ziarului respectiv pentru ca s-a rupt in asa hal de realitate incat a dat in mintea…filmelor de groaza!

Mai departe, citandu-l pe raposatul Pruteanu, am inca o vorba sa-ti mai spun domnule jurnalist de pe Alpha tv, adica Victor Preda. Venita acasa am deschis tv-ul si am nimerit exact pe programul mai sus mentionat, in care Victor prezenta cateva articole din presa locala. In primul rand, nu pot sa spun “presa locala”, asa cum a afirmat el, pentru ca singurul ziar pe care l-am vazut in fata sa, pe masa, era “Monitorul” si nu cred ca acest ziar formeaza singur presa locala. Trecand peste acest aspect, nu am vazut si nici nu pot sa imi inchipui vreo posibila legatura intre prostituatele care populeaza nu stiu ce parc din zona de Nord a orasului si reabilitarea arterelor de circulatie. Poate sa fi fost facuta o legatura intre campania electorala si reabilitarea rapida a strazilor, poate… dar de aici si pana la prostituate e drum lung. Ca nu vor sta ele pe strazile reabilitate daca nu e “vad”. Tot catre iesirile din oras se vor duce.

Mi-a placut insa faptul ca Victor Preda sustine ca “institutiile statului care sunt platite din banii nostri sa asigure curatenia, ordinea si linistea” sunt incapabile sa opreasca acest fenomen. Pai l-a oprit cineva vreodata??? Nu se zice ca e vechi de cand lumea? Si imi place si legatura aia dintre numarul bolnavilor de sifilis si aceleasi prostituate care, in limbaj popular, “fac strada”. Victor spunea ca statul ne asigura macar spitalizarea. Pai si trebuie cumva paza pentru a impiedica niste dobitoci sa” le-o traga” minunatiilor alora de pe drumul catre Carrefour-Metro-Bricostore? Sau asta demonstreaza ce fel de natie suntem si ce tipologii exportam peste?

Cat despre eficenta justitiei, la noi in tara nu se poate spune decat “no comment”.

Jurnalista vertebrata

Categorii: De stiut · Eveniment · dedicatie · realitate

1 răspuns Până acum ↓

  • MAX // aprilie 1, 2008 la 10:43 pm | Răspunde

    Imi place pentru ca ai opinii pertinente, abordezi puncte de vedere inedite si iti sustii logica constructiei cu argumente diverse. Insa ai o tendinta oarecum narcisista, deoarece tinzi sa neglijezi alte opinii si sa crezi ca doar tu vezi adevarul intr-un caz anume. Eu am trait momente cind am inteles ca, intr-adevar, adevarul poate fi vazut altfel din unghiuri diferite. Asa ca nu mai am patima ta. Dar te admir. Ai inteligenta si personalitate. Cu atit mai rar, la o fata. Si nu sunt misogin.
    Raspuns: Multumesc domnule Max. Probabil ca sunt narcisista, nu stiu. Da, adevarul are milioane de bucatele despre care nu crezi ca ar exista si pe care le descoperi neincetat in diferite momente ale vietii. Si lucrul asta te uimeste pentru ca nu credeai ca “exista si aia”. Insa per ansamblu, eu nu doresc decat “flush the toilet” in ceea ce priveste cam toate zonele societatii noastre si asta implica si breasla jurnalistilor. Vreau sa se duca grosul, ala care pute rau. Sunt sigura ca vor ramane urme insa mult mai putine. Poate sunt idealista, nu poate ci sigur. Insa e prea multa murdarie in ultimul timp peste tot si cel mai mult irita facutul pe prostul.
    Cand am vorbit despre adevar in randurile de mai sus m-am referit la faptul ca privim din punctul de vedere obiectiv si nu consideram adevarul o plastilina care poate fi mulata in functie de interesele propriei persoane. Daca am privi lucrurile asa atunci, cu siguranta, unghiurile de care vorbesti ar fi de domeniul plus infinit.

Scrieti un comentariu